Broască țestoasă gestantă, veche de 2.000 de ani, descoperită la Pompeii. Rămășițele îi surprind pe arheologi

Cu doar câțiva ani înainte de infama erupție a Muntelui Vezuviu, o broască țestoasă gestantă și-a găsit sfârșitul înainte de a-și vedea puiul. Printre ruinele din Pompeii, arheologii au descoperit rămășițele broaștei țestoase gestante care a fost strivită sub o casă, după un cutremur care a lovit orașul roman în anul 62 d.Hr., înainte de erupția vulcanică devastatoare din anul 79 d.Hr.

Recenta descoperire a fost scoasă la iveală în timpul săpăturilor din băile Stabian din Pompeii, un complex de piscine și spa-uri cu apă încălzită, de către o echipă de la Universitatea Liberă din Berlin, Universitatea Napoli L’Orientale, Universitatea din Oxford și situl arheologic din Pompeii.

• Holera, „mirosul morții” și Nicolae Iorga
• Cum a intoxicat propaganda nazistă România

Datarea straturilor arheologice arată că mica broască țestoasă a murit în timpul reconstrucției clădirilor care a avut loc între cutremur și erupție, sugerând că femela gestantă a intrat în spațiul abandonat pentru a se refugia.

În ruinele structurii lovite de cutremur, arheologii au descoperit rămășițele crăpate ale unei broaște țestoase neobișnuit de mici, la o dată cu puțin anterioară erupției din 79 d.Hr.

Ultima zi a orașului Pompeii a rămas în istorie

„În mod evident, nu toate casele au fost reconstruite, iar zonele, chiar și cele centrale ale orașului, au fost puțin frecventate, atât de mult încât au devenit habitatul animalelor sălbatice.

În același timp, extinderea băilor este o dovadă a marii încrederi în reconstrucția orașului Pompeii după cutremur, doar pentru a fi zdrobită într-o singură zi, în anul 79 d.Hr.”, a declarat Gabriel Zuchtriegel, directorul general al Parco Archeologico Pompei, într-un comunicat.

Femelele mature ale acestei specii au, de obicei, o cochilie care măsoară peste 20 de centimetri, dar cochilia acestui exemplar avea un diametru de doar 14 centimetri.

În ciuda staturii sale mici, broasca țestoasă era însărcinată, având un singur ou care nu fusese încă depus. În mod normal, țestoasele depun între unul și șase ouă într-un cuib.

Muntele Vezuviu a dezlănțuit o furtună de foc mortală

Cu toate acestea, în cazul în care condițiile de cuibărit nu sunt tocmai potrivite, ele au puterea de a-și păstra ouăle pentru anii următori.

Chiar dacă ar fi supraviețuit acestei perioade de refugiu, Muntele Vezuviu a erupt în anul 79 d.Hr., dezlănțuind o furtună de foc mortală de cenușă fierbinte și resturi vulcanice asupra orașelor Pompeii și Herculaneum.

Ultima zi a orașului Pompeii a rămas în istorie și a inspirat nenumărate studii științifice care au explorat trecutul vibrant al orașului și sfârșitul său tragic.

„Broasca țestoasă adaugă o piesă la acest mozaic de relații între cultură și natură, comunitate și mediu care reprezintă istoria Pompeiului antic”, a declarat Zuchtriegel, scrie IFL Science.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Istoria explozivă a „bărbatului de la Pompeii care se masturba” chiar în timpul erupției vulcanului Vezuviu

Cercetătorii au secvențiat, în premieră, genomul unui om din orașul antic Pompeii

Cercetătorii au reconstruit o casă din orașul antic Pompeii în realitatea virtuală

Descoperire „unică și fără precedent pentru Italia”. O trăsură ceremonială, dezgropată la Pompeii